Consumul permanent de alimente gătite și procesate nu numai că duce la o pierdere a energiei în procesul de digestie (să ne amintim senzația de moleșeală pe care o avem după o masă copioasă), dar duce și la o degenerare a celulelor și țesuturilor datorită absenței în alimentele ingerate a factorilor nutritivi vitali și a tulburării echilibrului enzimatic.
Cum se întâmplă aceasta?
Prin gătire se pot pierde 97% din vitaminele solubile în apă(vit B și C) și până la 40% din vitaminele solubile în grăsimi(vit A,D,E,K). De asemenea enzimele mor la 54°C, în schimb se păstrează la orice temperatură, oricât de joasă. Cercetările au arătat că legumele cu frunze își pierd până la 87% din conținutul de vitamina C la gătit, în timp ce morcovii, cartofii și alte rădăcinoase își pierd până la 33% din conținutul de vitamina B1, 45% din vitamina B2, 61% din vitamina B3 și 76% din vitamina C.
Același lucru se întamplă și în cazul sucurilor, prin pasteurizare sucul de mere își pierde activitatea antivirală, datorită distrugerii enzimelor, de asemenea în cazul sucului de portocale se va pierde aprox. 75% din conținutul de vitamina C, șamd.
Dar nu numai prin gătire își pierd valoarea nutritivă fructele și legumele, ci și dacă sunt expuse la aer, pepenii tăiați și lăsați descoperiți în frigider vor pierde 35% din conținutul de vit C în decurs de 24 de ore, iar castraveții între 41% și 49% în primele trei ore.
Calitățile nutritive ale fructelor și legumelor concentrându-se sub forma de suc, face ca acesta să fie o sursă excelentă de aminoacizi și proteine ușor de absorbit, carbohidrați, care asigură energia de care avem nevoie și acizi grași esențiali.
Vitaminele,deosebit de importante pentru o stare de sănătate bună sunt cele care acționează împreună cu enzimele în reacțiile metabolice, inclusiv în producerea de energie. Deși s-ar crede că fructele sunt cea mai bună sursă de vitamine, mai ales de vitamina B și C, totuși legumele sunt cele care conțin nivelurile cele mai ridicate, mai ales cele verzi cu frunze.
Mineralele, atât de necesare compoziției oaselor, sângelui dar și menținerii funcționării normale a celulei, așa cum se găsesc ele în pământ sunt anorganice, lipsite de viață, însă în plante ele sunt completate cu molecule organice, ceea ce determină o absorbție mult mai eficientă. Se apreciază că sucul asigură o absorbție a mineralelor chiar mai bună decât fructul sau leguma intactă, pentru că stoarcerea “eliberează” mineralul într-o formă în care poate fi optim absorbită. Din nou, legumele verzi cu frunze sunt sursa vegetală cea mai bună pentru multe din minerale, mai ales calciu.
Conținutul foarte ridicat de potasiu și scăzut de sodiu din sucuri este un alt beneficiu, echilibrul de sodiu și potasiu fiind extrem de important pentru sănătatea umană, dereglarea acestuia favorizând apariția cancerului și a bolilor cardiovasculare. Potasiul joacă un rol determinant în producerea impulsurilor nervoase, a contracției musculare și în transformarea zahărului din sânge în glicogen, ceea ce înseamnă că o carența de potasiu va afecta nervii, muschii, va produce o stare de oboseală și slăbiciune, confuzie mentală, iritabilitate.
Pe lângă toate acestea sucurile proaspete conțin o gamă largă de anutrienți, substanțe esențiale pentru întărirea sistemului imunitar, care în plus stimulează corpul să se detoxifice și să elimine chimicalele. O importantă publicație americană de specialitate trăgea concluzia în privința cancerului că ar fi “o proastă adaptare la un aport redus de anutrienți pentru metabolismul corpului”, încheind că “legumele și fructele conțin cocktailul anticancerigen cu care suntem adaptați. Îl abandonăm pe riscul nostru”
Dintre acestea, enzimele ocupă un loc central, atât cele metabolice care ajută la reconstruirea structurilor corpului cât și cele digestive care ajută la descompunerea alimentelor, economisind o mare cantitate de energie pe care corpul o folosește în digestie. În plus aportul de enzime vii din sucuri dă posibilitatea organismului să secrete mai puține enzime proprii (legea secreției adaptive a enzimelor digestive), aceasta permițându-i să transfere energia vitală de la digestie la alte funcții ale corpului cum ar fi regenerarea.
Carotenii sunt cunoscuți mai ales pentru capacitatea lor de a se transforma în vitamina A și pentru activitatea lor antioxidantă. Ultimele studii în materie de cancer atestă activitatea antitumorală și de întărire a sistemului imunitar pe care o au carotenii. Dar cum cancerul și îmbătrânirea au o serie de caracteristici comune, inclusiv o asociere cu deteriorările produse de radicalii liberi, acest lucru a dus la ideea că prevenirea cancerului ar trebui să promoveze și longevitatea. Există dovezi care sprijină această afirmație printre care aceea că potențialul maxim de viață la mamifere este strâns corelat cu nivelul de caroteni din țesuturi.
Un alt grup de anutrienți, ca și carotenii, flavonoidele, sunt pigmenți vegetali care asigură o protecție remarcabilă împotriva unei varietăți mari de oxidanți și de radicali liberi, cu importante proprietăți antiinflamatorii, antialergice, antivirale și anticancerigene. De asemenea au un efect benefic asupra metabolismului colagenului și asupra vaselor de sânge. Proprietățile curative ale plantelor, polenului, propolisului fiind în strânsă legătură cu conținutul de flavonoide al acestora.
Agentul de curățare al naturii, clorofila, pigmentul verde al plantelor are efecte antioxidante și anticancerigene atât de semnificative încât s-a sugerat adăugarea de clorofilă la tutunul de fumat sau de prizat în vederea diminuării riscului de cancer. Molecula de clorofilă este foarte asemănătoare cu partea de hem a moleculei de hemoglobină a celulelor roșii din sânge, având capacitatea de a stimula producția de hematii. De asemenea are efecte benefice în afecțiunile pielii, ale tractului gastro-intestinal, în vindecarea plagilor, ameliorarea scurgerilor excesive de sânge menstrual.
Se pare, deci, că cel mai important beneficiu al consumului de sucuri proaspete este acela că furnizează niveluri ridicate de compuși naturali cunoscuți ca antioxidanți, ce protejează corpul împotriva îmbătrânirii, cancerului, bolilor de inimă și multor altor afecțiuni degenerative provocate de radicalii liberi și pro-oxidanți, prin neutralizarea chimică a acestora. Radicalii liberi sunt produși atât în timpul proceselor metabolice normale cât și de mediu înconjurător, agenții poluatori din aer, pesticide, solvenți dar și alimentele prăjite, fumat, alcool, etc. Aceștia supun unui stres major mecanismele corpului golind organismul de substanțe nutritive antioxidante importante precum vit C și betacarotenul, persoanele expuse la acești factori având nevoie de sprijin suplimentar prin alimentație. Un alt aport important pe care îl au sucurile proaspete în sprijinirea celulei este cel enzimatic, celulele noastre folosindu-se de enzime care descompun radicalii liberi înainte ca aceștia să reacționeze cu moleculele celulare. S-a dovedit că ingerarea de substanțe nutritive antioxidante precum carotenii, flavonoidele și vitamina C, măresc concentrația de enzime din țesuturi.
În concluzie, mai multă energie, o imunitate mai bună, risc de boală redus, oase puternice și ten strălucitor.
Cel mai utilizat tip de storcător este cel centrifugal, care răzuiește și apoi la o viteză foarte mare, până la 30.000 rpm, învârte o sită prin care este filtrat sucul. Dezavantajele acestei metode constau în faptul că forța centrifugă care împinge sucul este mai puțin eficientă decât cea de presare folosite la alte storcătoare mai performante, astfel că mineralele și substanțele fitochimice rămân în pulpă, sucul rezultat având un conținut scăzut de enzime și nutrienți.
În plus, datorită centrifugării, prin sită trec picături mici de suc care se oxidează foarte repede în contact cu aerul, iar în procesul de radere datorită frecării se degajă temperatură și astfel se distrug enzimele și vitaminele. De asemenea, dr. Max Gerson observă în experiențele sale că în cadrul roții de măcinare se produce un schimb de ioni pozitivi și negativi cu pereții din jur care deteriorează grav enzimele.
Prin presare la rece, noile generații de storcatoare extrag sucul ultra-lent, până la 43rpm, prin presarea între un ax melcat, care taie în prealabil, și sita, reducându-se la minim reacțiile oxidative. Datorită vitezei mici de rotație sucul nu este încălzit sau aerat, se mențin intacte enzimele și vitaminele, rezultând un suc de calitate superioară, cu un nivel nutritiv și terapeutic mult mai ridicat. Dezavantajul acestei tehnologii este timpul de stoarcere, mult mai lung.
Analizele de laborator au dovedit că sucul de morcovi obținut cu ajutorul unui storcator prin presare la rece conține de două ori mai mult calciu și beta-caroten decât cel obținut prin centrifugare, alte teste pe sucuri relevând nivele de șase ori mai mari de vitamina C.
Legumele și fructele integrale sunt compuse dintr-o cantitate considerabilă de fibre, în lichidul dintre aceste fibre se află substanțele nutritive esențiale de care avem nevoie.
Motivul eficienței sucurilor rezidă în faptul că, prin stoarcere, lichidul este separat de fibre, de asemenea sunt sparte membranele celulare, eliberându-se compuși nutritivi importanți, procese care în mod normal în cadrul digestiei ar fi necesitat o muncă laborioasă, energie și timp.
De fapt, o mare parte a energiei rezultate din digestia alimentelor, mai ales în cazul celor de origine animală, este cheltuită în însuși procesul de digestie al lor. În schimb sucurile sub forma lichidă sunt asimilate în doar câteva minute cu un minimum de efort din partea aparatului digestiv, generând, și în plus economisind o cantitate mare de energie.
Studii recente relevă faptul că pentru a reduce în mod eficient riscul de apariție a multor tipuri de cancer, ar trebui să mâncăm în fiecare zi cantitatea de beta-caroten echivalentă cu aprox 1.5 kg de morcovi proaspeți. Imaginați-vă ce înseamnă aceasta în termeni de disponibilitate, dar mai ales de timp și energie pentru digestie, în comparație cu a bea 500ml de suc proaspăt ce se absoarbe aproape instantaneu în organism.
In intestinul gros se aduna reziduurile pe care organismul nu le poate utiliza si valorifica in mod eficient. Acestea se concentreaza si se elimina prin rect.
Tot aici se afla 75% din limfocite. Acestea sunt prima linie de aparare a organismului cu rol in secretia anticorpilor dar si flora intestinala. Ei opresc invazia agentilor patogeni ai bolilor, ambele indispensabile unui sistem imunitar puternic.
Insa datorita modului eronat de a ne hrani, dar mai ales al conservantilor si al medicamentelor, flora si mucoasa intestinala nu mai functioneaza optim, asa incat substantele daunatoare si otravitoare precum si reziduurile nu se mai degradeaza si nu se mai elimina in mod corespunzator. Cum in colon se face reabsorbtia toxinelor, acesta ajunge sa fie o permanenta sursa de intoxicare a organismului, generand boala.
Prin colonhidroterapie intestinul gros se curata cu apa la temperatura corpului, eliminandu-se astfel reziduurile vechi, prin masarea acestuia in timp ce pacientul sta relaxat intins pe spate.
In apa se pot adauga atat probiotice cat si prebiotice, iarba de grau, orz verde, etc care regenereaza flora si mucoasa intestinala.
Eficienta maxima se obtine atunci cand in paralel pacientul urmeaza o dieta usor digerabila, bogata in enzime si fibre, de preferat fiind salatele si sucurile de fructe si legume crude.